Cum te descurci acum, dacă ai o afacere mică, de sinergie nici nu poate fi vorba şi mai simţi şi că primul buget din care trebuie să tai, dacă cumva l-ai avut vreodată, e bugetul de promovare?

Cel mai la îndemână ar fi să renegociezi cu studentul care-ţi face grafica la fluturaşi şi să reduci la jumătate tirajele. Eventual, să te apuci să reinventezi barterul şi să plăteşti cu produse de pe stoc serviciile studentului şi producţia tipografică. E şi asta o variantă. Însă ce te faci dacă studentul are nevoie de bani ca să iasă în cluburi, unde nu poate plăti cu găleţi de vopsea, după cum nici tipografia nu-şi poate plăti meseriaşii cu pufuleţi?

Ok, deci nu poţi diversifica prea mult variantele de lucru. Rămîne să cauţi un student mai sărac care să-ţi înghesuie mesajul pe o jumătate de fluturaş. Să-ţi tipăreşti pe imprimanta de acasă cărţile de vizită, şi tot acolo să înveţi WordArt-ul semnalizării de OFERTE cu trei semne de exclamare: !!! Pe un A4, lipit în geamul magazinului. La fel ca vecinul tău care, măi, să fie, are imprimantă color + instalate nişte fonturi mai cool.

Dar, dacă te gîndeşti la cum îi merge vecinului, eşti deja pe drumul cel bun. Să presupunem că tu ai un salon de coafură, iar el un magazin de haine, să zicem că potrivite pentru nunţi, botezuri şi alte sindrofii. Şi fiecare dintre voi tipăreşte acum nu o mie de fluturaşi, ci numai 500. Pe care-i împrăştiaţi, fiecare la celălalt colţ de stradă, cîntărind bine înainte figura celui pentru care stricaţi un flyer. Amîndoi vînaţi doamnele bine, pasibile de permanent şi taior. Asta pînă vă daţi seama că şi coaforul tău, şi buticul lui sînt în căutarea aceluiaşi client şi că vînzările unuia nu încurcă vînzările celuilalt.

Ei, bine, în momentul ăsta puteţi face pasul următor, cel corect. Conveniţi împreună asupra studentului celui mai talentat, îl plătiţi omeneşte şi reveniţi la tirajele de dinainte de criză. Doar că, de data asta, sînteţi mult mai atenţi la cum sînt difuzate materialele voastre. O schemă simplă: coaforul le împarte pe ale buticului de haine, buticul pe ale coaforului. Deja aţi făcut economie, fiindcă v-aţi targetat fără cine ştie ce studii de piaţă. Dacă pe tipăritura dinainte ofereaţi un discount, păstraţi-l: fluturaşii voştri se pot transforma în vouchere. Cumpără de la mine rochia de naşă şi-ţi face doamna Stela freza cu 30% mai ieftin.

E o soluţie la îndemînă pe care, nu ştiu de ce, n-o văd aplicată mai deloc. Alianţe de genul: restaurant popular + firmă de taximetrie; hotel + centru de fitness; imobiliar + depozit de materiale de construcţie; librărie + centru after school; şamd. Oare de ce nu le vezi puse în practică, mai ales în oraşele mici, unde oamenii se cam ştiu, pot pune una-două mîna pe telefon şi face o propunere?

Singura alianţă eficientă şi de lungă durată pe care am întîlnit-o a fost cea între un cabinet medical şi o farmacie. Dar, nu ştiu de ce, am avut senzaţia că-s tras pe sfoară.